.jpg)
Din păcate, am ajuns să mă întreb (sper că nu retoric), aşa ca într-un fel de Carmen miserabile ("cântec de jale"), ce a mai rămas din burgul natal, cel care a căpătat de-a lungul timpului apelative precum Perla Târnavelor sau Nürnberg transilvan. Memoria-mi afectivă îşi cam pierde uzul raţiunii când vine vorba de Sighişoara... nu vrea să deschidă sertarele cu informaţiile şi lucrurile negative care se petrec acolo; Sighişoara trăieşte, totuşi, în România, ceea ce se dovedeşte a fi o ocupaţie destul de... dăunătoare; dăunătoare burgului şi iubitorilor lui, dar nu şi celor care se comportă medieval la propriu şi se cred mari suzerani pe feuda de pe Târnava Mare.
Nici nu vreau să mă gândesc la perspectiva în care vom ajunge să căutăm cu obiectivul de macro frânturi de medieval, natural şi de autentic neatins de rea voinţă, incultură şi kitsch atunci când mergem să fotografiem în burgul sighişorean... Ştiu, sună cam sumbru, dar începuturi promiţătoare în acest sens există deja; dovadă e şi acest articol care trage un semnal de alarmă asupra desfigurării cetăţii, sit UNESCO.
Vorba lui Dinu Olăraşu... dacă toţi am bea parfum...
Mă duc să iau un deţ de Thierry Mugler... A MEN :)
Cartea de vizită
Contemporaneitate medievală
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu