duminică, 28 septembrie 2008

Enfleurage











Buchisit de Dan at 11:44
Labels: ,

11 comentarii:

  1. Octavian-Andrei Brezean28 septembrie 2008 la 13:27

    frumoasa serie, a doua fotografie este deosebita, imi place mult!
    bravo dane!

    RăspundețiȘtergere
  2. Nebunu Delia28 septembrie 2008 la 14:02

    ce culori frumoase si ce sentimente ma incearca!

    superb.

    RăspundețiȘtergere
  3. marius grozea28 septembrie 2008 la 16:39

    tare fain!

    RăspundețiȘtergere
  4. Anonim28 septembrie 2008 la 21:00

    Ce floare e asta si unde ai gasit-o?

    RăspundețiȘtergere
  5. Dan28 septembrie 2008 la 22:27

    Mulţam tuturor pentru vorbele frumoase şi trecere!
    Sunt lotuşii din Băile Felix.

    RăspundețiȘtergere
  6. Anonim29 septembrie 2008 la 09:14

    Bună dimineaţa, Dane ! Ce flori frumoase m-au întâmpinat în această dimineaţă pe pagina ta, le ştiu, doar am fost de atâtea ori începând de la trei ani, mereu am fost la mătuşile mele în vizită, la Băile 1 Mai, la Băile Felix şi în satul Betfia... Data viitoare poate ne întâlnim pe dealurile din Betfia, eu cu modestul meu aparat foto digital (care are totuşi 7 megapixeli, eu sunt mulţumită, pentru o amatoare e ceva...) iar tu cu un echipament întreg în spate ! :)
    O zi frumoasă îţi doresc, eu rămân la tine să ascult din nou Canon in D, am un fix cu muzica barocă :)

    RăspundețiȘtergere
  7. Dan29 septembrie 2008 la 11:14

    Lumi, nu e deloc cazul să dezvolţi oareşce complexe de inferioritate tehnologico-fotografică... nu aparatul sau megapixelii îngrămădiţi în senzor te fac culegător de lumină mai bun... şi ca tie sunt mulţi care cred (mai mult sau mai puţin) la fel... vai, nu am enşpe megapixeli, nu am DSLR profi, nu am scule... nu sunt demn de a face fotografii... nu contează că lucrezi cu un Smena sau un Zenit E, atâta timp cât microbul fotografiei, al frumosului te devorează... îmi place să tot repet o zicere care mie îmi place la nebunie şi îmi sună în cap ori de câte ori iau aparatul şi îl duc la ochi... o fotografie nu trebuie să înceapă cu aparatul, ea trebuie să se termine la el...
    În ceea ce priveşte muzica barocă... să înţeleg că am cel puţin un ascultător fidel (sau ascultătoare "fideauă" :D)... e super şi asa; ieri am propus spre ascultare Ioan Gyuri Pascu.. aşa pentru o schimbare radicală de registru...
    Toate cele bune!

    RăspundețiȘtergere
  8. ogarafgan30 septembrie 2008 la 00:36

    buna mai Danutz! multzam frumos, mi-a mers uns pianul de mai sus, nu stiu cum sa intru acolo sa scriu, ca n-are d-ala de comentarii ... cel putin la mine nu se vede
    ok, intzepenii pe pagina cu pianul, nu stiu cat m-a linstit, ca am izvoare peste tot acum, dar e peste putinta de frumos!
    iubesc pianul!

    RăspundețiȘtergere
  9. Dan30 septembrie 2008 la 10:48

    Ogăriţă dragă, iubitoare de pian, ţi-am mai pregătit o porţie de ungere sufletească, tot acolo unde nu poţi scrie comentarii... acolo doar se ascultă :) Ăla e colţişorul meu (şi al vostru care ascultaţi) doar pentru muzică (bună, sper eu); lăsăm muzica să ne învăluie, iar aici, mai jos, lăsăm degetele să ne cânte pe tastatură o muzică de cuvinte... aşadar, vă invit să "concertăm" împreună :)

    RăspundețiȘtergere
  10. ogarafgan30 septembrie 2008 la 16:26

    multzam fumos! >:D< :)

    RăspundețiȘtergere
  11. Andor Marton18 octombrie 2008 la 21:23

    Excelenta serie, bine lucrata, a doua mi se pare foarte reusita. Felicitari.

    RăspundețiȘtergere

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)