.jpg)
Haiku
Sunt doar
o pată de sânge.
în trecere...
... sau de la Nichita zicere...
Spune-mi, dacă te-aş prinde-ntr-o zi
şi ţi-aş săruta talpa piciorului,
nu-i aşa că ai şchiopăta puţin, după aceea,
de teamă să nu-mi striveşti sărutul?...
Spune-mi, dacă te-aş prinde-ntr-o zi
şi ţi-aş săruta talpa piciorului,
nu-i aşa că ai şchiopăta puţin, după aceea,
de teamă să nu-mi striveşti sărutul?...
Am dat cu ceva vreme în urmă, prin plimbările mele blogăristice, peste nişte fotografii... Ca adept înfocat ce sunt al curentului (să nu-i zic trend... "Spuneţi NU încălţămintei ca metodă postmodernă de (auto)tortură"), mi s-a părut foarte interesant conceptul patentat de Vibram, un nume cunoscut celor care fac din mersul pe jos mai mult decât un simplu act reflex.
Pe numele ei, Fivefingers e un tip de încălţăminte care îmbină tehnologie şi materiale de ultimă oră cu elaborate studii de ergonomie, anatomie şi biomecanică, pentru a rezulta un produs de calitate, comod şi total potrivit scopului pentru care a fost creat.
Uau! Sună de parcă aş fi ieşit dintr-o şedinţă de marketing... Măcar dacă aş fi fost plătit pentru asemenea promovare :D
După cum zice şi sloganul lor, "umblă în pioarele goale... poartă fivefingers", ei garantează o senzaţie foarte familiară românilor de la etnogeneză încoace... acuma nu generalizez; tot timpul au existat şi oameni care aveau încălţăminte, dar adevăratul sport naţional la nivelul oamenilor obişnuiţi a rămas totuşi umblatul cu picioarele goale; "luxul" de a avea o pereche de încălţăminte e amintit în nenumărate rânduri, numai dacă mă gândesc la literatură sau artă... Parcă mai bântuie şi acum prin anumite colţişoare aproape uitate, venind din vechile manuale de istorie ciclui de imagini "1907" al lui Octav Băncilă, cu ţăranii îmbrăcaţi ca vai de ei şi fugind în picioarele goale...
Că tot am vorbit, am găsit şi un blog referitor la umblatul desculţ.
Revenind cu picioarele pe plaiuri locale, mai în glumă, mai în serios, pe aici prin Bihor, mai ales în zona Beiuşului circula (dacă nu încă mai circulă) expresia ironic-sarcastică şi încălţămintea "adidaşi de Nimăieşti", un fel de fivefingers à la moţi, cu talpă din anvelopă auto "Vibram-made in Apuseni"... Ca de obicei, ne-au luat-o alţii înainte :D
Din păcate, (as far as I know) nu a ajuns la noi în magazine Vibram Fivefingers, dar dacă sunt unii pe care îi ard tălpile sau călcâiele, nu cred că ar strica o vizită prin ţări străine şi prietene la şoping de aşa ceva.Pe numele ei, Fivefingers e un tip de încălţăminte care îmbină tehnologie şi materiale de ultimă oră cu elaborate studii de ergonomie, anatomie şi biomecanică, pentru a rezulta un produs de calitate, comod şi total potrivit scopului pentru care a fost creat.
Uau! Sună de parcă aş fi ieşit dintr-o şedinţă de marketing... Măcar dacă aş fi fost plătit pentru asemenea promovare :D
După cum zice şi sloganul lor, "umblă în pioarele goale... poartă fivefingers", ei garantează o senzaţie foarte familiară românilor de la etnogeneză încoace... acuma nu generalizez; tot timpul au existat şi oameni care aveau încălţăminte, dar adevăratul sport naţional la nivelul oamenilor obişnuiţi a rămas totuşi umblatul cu picioarele goale; "luxul" de a avea o pereche de încălţăminte e amintit în nenumărate rânduri, numai dacă mă gândesc la literatură sau artă... Parcă mai bântuie şi acum prin anumite colţişoare aproape uitate, venind din vechile manuale de istorie ciclui de imagini "1907" al lui Octav Băncilă, cu ţăranii îmbrăcaţi ca vai de ei şi fugind în picioarele goale...
Că tot am vorbit, am găsit şi un blog referitor la umblatul desculţ.
Revenind cu picioarele pe plaiuri locale, mai în glumă, mai în serios, pe aici prin Bihor, mai ales în zona Beiuşului circula (dacă nu încă mai circulă) expresia ironic-sarcastică şi încălţămintea "adidaşi de Nimăieşti", un fel de fivefingers à la moţi, cu talpă din anvelopă auto "Vibram-made in Apuseni"... Ca de obicei, ne-au luat-o alţii înainte :D
august 2008
later edit: a ajuns Fivefingers şi la noi, se pot cumpăra on-line de aici, de exemplu; treaba cu "arsul" rămâne... se mută doar de la tălpi şi călcâie la... portofele, buzunare şi carduri :D preţurile variază între 350 şi 460 lei. La preţurile acestea, capătă un alt sens vorbele personajelor din piesa Take, Ianke şi Cadîr când spuneau despre Ilie... uite ce econom calcă... să nu strice trotuarul...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu