Mocăniţa Sighişoara-Agnita-Sibiu... sau cu istoria la (coşul de gunoi al ) Mall (ului)

(toată lumea-n vagoanee!)

Tot legat de Sighişoara, am mai găsit şi două fotografii cu mocăniţa (numită şi ţug sau ghezăş) care făcea legătura dintre burgul de pe Târnava Mare şi Agnita-Sibiu.

Cu ghezăşu' prin Sighişoara

Ţugu'
- Letzte Fahrt - 10 IV 1969 -
Ultima cursă Agnita-Sighişoara

mai multe fotografii legate de mocăniţă, găsiţi aici

La sfârşitul secolului XIX, două societăţi particulare au fost angajate de oficialităţile locale să construiască o cale ferată care să lege cele două oraşe cu rădăcini medievale, Sibiul şi Sighişoara, pentru a crea condiţii de transport al bogăţiilor zonei, dar şi al localnicilor, până atunci existând numai câteva drumuri locale, deseori impracticabile. Construcţia drumului de fier de ecartament îngust, din cauza reliefului şi a costurilor, urma să plece din cele două capete, din Sibiu şi din Sighişoara, şi să se întâlnească în Agnita, centru economic principal al zonei, specializat îndeosebi pe prelucrarea pieilor de animale. Construcţia a început în anul 1896 şi s-a terminat în septembrie 1910, incluzând şi ramificaţia către Vurpar (13 km). Linia a rămas în funcţiune şi a fost exploatată pe întreaga distanţă, Sighişoara-Sibiu, până la 1 iunie 1965, când porţiunea de la Sighişoara la Agnita a fost închisă şi apoi desfiinţată. Din anul 1965, porţiunea Agnita-Sibiu a rămas în exploatare, la Agnita construindu-se şi o nouă clădire pentru staţia de cale ferată. Remorcarea trenurilor s-a făcut de la început şi până în anul 1970 numai cu locomotive cu abur, iniţial din seriile 389.000 şi 388.000 (de fabricaţie austriacă), ulterior, din anul 1923, şi cu locomotive din seria 764.100 (de fabricaţie germană), aşa cum este aceasta din faţa gării din Sighişoara (care avea iuţeala maximă de 30 km/h) sau, din 1955, cu locomotive fabricate în România, seria 764.200. După anul 1970, remorcarea trenurilor a trecut pe locomotive Diesel-hidraulice, tip L 45 H, locomotivele cu abur fiind utilizate în continuare numai în sezonul rece, ca generatoare de abur pentru încălzirea vagoanelor, sau ocazional, în remorcarea a€œtrenurilor nostalgice”, pentru turiştii dornici să retrăiască momente din istoria căii ferate.

În presa anului 2007, apăreau articole în care se spunea că mocăniţa Sighişoara-Agnita (inaugurată în 1898 şi în funcţiune până în 10.04.1969) s-ar putea să redevină realitate, cu ajutorul unei fundaţii din Agnita şi al Printului Charles.
Declarată monument istoric, linia ferată îngustă Sibiu-Sighişoara va încurca într-o oarecare măsură planurile constructorilor autostrăzii Bechtel. Aceştia vor fi nevoiţi să ridice un viaduct pentru ca şoseaua să treacă peste calea ferata fără să îi modifice în vreun fel traseul. Administraţiile locale de pe traseul mocăniţei lucrează deja la strategii de dezvoltare a turismului şi speră că planurile prinţului Charles se vor concretiza cât mai curând.
Deocamdată calea ferată îngustă dintre Sighişoara şi Sibiu este în proprietatea SAF, unde statul deţine 80 %, iar acţionarii privaţi 20 %, ceea ce împiedică accesarea de fonduri europene pentru reabilitarea mocaniţei şi a infrastructurii.
Distanţa Sibiu - Sighişoara, de 109 km, ar putea fi străbătută cu trenul de epocă, pe calea ferată îngustă cu ecartament de doar 760 mm. Trenul de odinioară ar putea circula din nou, cu o viteză maximă de 10 km pe oră, ceea ce ar însemna că drumul dintre cele două cetăţi ar putea fi făcut în cel puţin 10 ore de mers cu trenul, prin aproape toate localităţile cu cetăţi fortificate ale acestei părţi din Transilvania. La început, trenul se oprea la ultima staţie, situată chiar în centrul cetăţii Sighişoara, la o altitudine de aproape 350 de metri.
Inedit pentru drumeţia cu trenul de epocă pe ruta Sibiu - Sighişoara, cu ramificaţia Cornăţel - Vurpar, este tocmai acest ultim tronson, care a fost construit drept "Linia Vânătorilor", pentru că pe o lungime de 13 km se organizau partide de vânătoare regale.

Acum, în 2008, aflăm că mocăniţa de la Sibiu va fi înlocuită la cap de linie de un mall.
Adrian Iorgulescu, ministrul Culturii şi lider al filialei PNL Sibiu, spune doar că va vorbi cu autorităţile locale, dar a refuzat să spună clar dacă va ataca hotărârea consilierilor locali în instanţă, aşa cum îşi declară neputinţa şi prefectul din Sibiu, care "mai aşteaptă nişte acte", dezvăluie "Gardianul" în ediţia electronică.
Între timp, linia mocăniţei Sibiu-Agnita a fost concesionată pe 25 de ani, tocmai pentru a fi reabilitată.
Deşi este clasată ca monument istoric, mocanita din Sibiu va dispărea definitiv de pe hartă. Consiliul local din Sibiu a aprobat recent un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) prin care ultimele sute de metri de şină ai mocăniţei vor fi înghiţite de un mall şi un bloc de 20 de etaje.
Firma care a reuşit să obţină PUZ-ul pentru mall a beneficiat de ajutorul benevol al directorului Direcţiei de Cultură Sibiu, Vasile Crişan. Proiectul repunerii pe şine a mocăniţei a fost susţinut intens de prinţul Charles.
Prin Fundaţia "Mihai Eminescu Trust" prinţul chiar a achitat anul trecut 10.000 USD pentru studiul de fezabilitate, studiu donat ulterior Consiliului Local din Agnita . Toate speranţele au luat sfârşit în data de 26 iunie 2008, atunci când Consiliul Local Sibiu a aprobat PUZ-ul propus de societatea Simerom S.A.
Exact pe sina mocăniţei, PUZ-ul prevede să apară o stradă cu patru benzi, strada Şocului, care să deserveasca, bineînţeles, accesul spre mall.
"Ne bucurăm foarte mult că am reuşit să anunţăm că ministerul a clasat ca monument istoric linia ferată îngustă Sibiu-Agnita-Sighişoara, cu ramificaţia Cornăţel-Vurpar, aceasta fiind prima linie ferată din judeţul Sibiu declarată monument istoric", declara, în urmă cu un an, directorul Vasile Crişan.
Acelaşi director Crişan semnează, anul acesta, un act cu antetul ministerului prin care dădea drum liber proiectului Simerom, dar omora proiectul de reabilitare a mocăniţei.
Prin intermediul secretarei, Ilie Mitea, prefectul (fost liberal şi el), a declarat că "mai aşteaptă nişte acte". Nici prefectul nu a spus răspicat dacă instituţia pe care o conduce va ataca în instanţă hotărârea Consiliului Local prin care în 26 iunie s-a aprobat planul urbanistic buclucaş.

Only time will tell...