Fotograful orb... cât de paradoxal (dar în acelaşi timp intrigant, extraordinar, revelator) pot părea aceste două cuvinte puse alături...
Şi totuşi nu e o figură de stil... Pete Eckert este orb de-a binelea, dar cu toate acestea fotografiază şi este un artist vizual. El face ca "scrisul cu lumina" să capete nişte valenţe cu totul şi cu totul nemaiîntâlnite, mai ales dacă ne gândim că mulţi dintre cei care au încă intactă lumina ochilor şi au la gât un aparat foto nu se pot numi nici pe departe fotografi (ca să nu vorbesc de "artişti"); şi atunci răsare întrebarea (retorică) "oare nu este mai importantă lumina minţii, a spiritului sau a cunoaşterii decât orice altceva (tehnică, aparatură, statut social, etc.) atunci când vine vorba de creaţie (cea fotografică, în speţă)?"
Şi totuşi nu e o figură de stil... Pete Eckert este orb de-a binelea, dar cu toate acestea fotografiază şi este un artist vizual. El face ca "scrisul cu lumina" să capete nişte valenţe cu totul şi cu totul nemaiîntâlnite, mai ales dacă ne gândim că mulţi dintre cei care au încă intactă lumina ochilor şi au la gât un aparat foto nu se pot numi nici pe departe fotografi (ca să nu vorbesc de "artişti"); şi atunci răsare întrebarea (retorică) "oare nu este mai importantă lumina minţii, a spiritului sau a cunoaşterii decât orice altceva (tehnică, aparatură, statut social, etc.) atunci când vine vorba de creaţie (cea fotografică, în speţă)?"
O invitaţie în camera obscură a universului lui Pete Eckert...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu