.jpg)
... o retrăire a unor frânturi de copilărie... cu muzica aceasta în minte şi cu vântul vuind pe la urechi, călare pe caii "Colectivului", hălăduind pe dealurile Jacului...
Cam asta (re)găsesc eu, ascultând acest fragment muzical, în timp ce deschid nostalgic sertăraşele memoriei afective... bună e şi o Madlenă proustiană, da' parcă uneori e mai fain să vezi cum din te miri ce se face câte un declic din acesta care te poartă hăăăt pe coclauri... fie ele şi ale copilăriei... nici pe departe în căutarea timpului pierdut... poate mai degrabă a celui regăsit...
Voi ce anume (re)găsiţi prin sertăraşe? :)
Cam asta (re)găsesc eu, ascultând acest fragment muzical, în timp ce deschid nostalgic sertăraşele memoriei afective... bună e şi o Madlenă proustiană, da' parcă uneori e mai fain să vezi cum din te miri ce se face câte un declic din acesta care te poartă hăăăt pe coclauri... fie ele şi ale copilăriei... nici pe departe în căutarea timpului pierdut... poate mai degrabă a celui regăsit...
Voi ce anume (re)găsiţi prin sertăraşe? :)
ca intr-o poveste cu iz mistic cand in linistea noptii doar ulii si vantul se mai aud..
RăspundețiȘtergerefelicitari!
mulţam, coane, amu ajută-mă să împing sertarul la loc :)
RăspundețiȘtergereTimpul aparent pierdut cred ca-i prezent in mine. Poate foarte bine ascuns. Sertarasele alea insa-s pline. Si cand le deschid, inevitabil camera se umple de-un parfum inconfundabil. Al amintirii. Al regasirii. Ma regasesc pe mine, asa cum am fost, sunt si..desigur..voi fi. Si fiecare sertaras e cate o parte din mine. Si de fiecare data cand se mai adauga unul, mai cresti putin...sau uneori te-ntorci in acelasi punct..
RăspundețiȘtergereSi mai este Goga,..."Jur imprejur e largul care canta"..., cu nori sau fara nori melodiile difera , dar toate isi doresc reintoarcerea...
RăspundețiȘtergere