.jpg)
Aseară, am fost şi eu la această lansare de carte, la Librăria "Gutenberg". Romanul de debut al lui Varujan Vosganian a reuşit să adune în cochetul spaţiu al librăriei o asistenţă destul de numeroasă, la un moment dat spaţiul devenind aproape neîncăpător pentru cei care au venit la lansare, fie ei jurnalişti, bloggeri, oameni de cultură, scriitori sau simpli împătimiţi de literatură şi carte...
Despre lansarea în sine şi alocuţiunile susţinute de Ion Simuţ, Ioan Moldovan, PS Virgil Bercea, Laurian Stănchescu şi nu în cele din urmă însuşi autorul, nu voi insista aici... pentru simplul fapt că spiritul meu jurnalistic a fost în concediu aseară... s-au spus cuvinte frumoase şi intersante... am preferat să mă las purtat de discursurile culturale şi literare susţinute de aceşti oameni de cultură... purtat prin istorie, prin religie, literatură şi chiar film... Zic film, deoarece la un moment dat se ajunsese să se facă o interesantă paralelă între romanul lansat şi mesajul său şi filmul "Strania poveste a lui Benjamin Button"; la fel cum acesta s-a născut bătrân, la 80 de ani, aşa şi poporul armean îşi are destinul său, născându-se cu o porfirie istorică pe care o duce şi o suportă cu demnitate, fiind în acelşi timp un coagulant extraordinar, un liant determinator al istoriei şi culturii poporului român.
Un fapt care m-a cam deranjat a fost acela că jurnaliştii prezenţi la eveniment s-au înghesuit să îl întrebe pe Varujan Vosganian tot felul de lucruri legate de politică (OK, înţeleg că asta e meseria lor), atâta timp cât acolo era o manifestare pur culturală şi literară. În schimb, autorul , omul de cultură, literatul Varujan Vosganian a reuşit admirabil să se disocieze de omul politic Varujan Vosganian şi să nu amestece lucrurile... mai rar aşa ceva... (singura digresiune către politic a fost şi aceea o glumă gustată de audienţă, atunci când autorul a spus că acesastă carte a fost scrisă şi rescrisă de vreo 10 ori, iar ultimele variante au fost scrise în tihnă în vremea când el era ministru al finanţelor :))
Încă un lucru plăcut de şocant a fost să descopăr (deh, aşa mă prind şi eu mai târziu, ca laptele UHT) că unul din cei care au luat cuvântul şi au prezentat "Cartea şoaptelor" - Laurian Stănchescu - a fost consilierul pe probleme de cultură al lui Varujan Vosganian pe vremea când era Ministru al Finanţelor... e o chestie ca un demnitar care se ocupă de finanţele ţării să aibă un consilier cultural... nu?
O prezentare a romanului puteţi citi şi aici (Daniel Cristea-Enache), iar aici relatarea Lilianei, de la eveniment.
P.S. nu am mai apucat aseară să fotografiez şi romanul cu dedicaţia oferită de autor, dar în cel mai scurt timp, o voi adăuga articolului.
Despre lansarea în sine şi alocuţiunile susţinute de Ion Simuţ, Ioan Moldovan, PS Virgil Bercea, Laurian Stănchescu şi nu în cele din urmă însuşi autorul, nu voi insista aici... pentru simplul fapt că spiritul meu jurnalistic a fost în concediu aseară... s-au spus cuvinte frumoase şi intersante... am preferat să mă las purtat de discursurile culturale şi literare susţinute de aceşti oameni de cultură... purtat prin istorie, prin religie, literatură şi chiar film... Zic film, deoarece la un moment dat se ajunsese să se facă o interesantă paralelă între romanul lansat şi mesajul său şi filmul "Strania poveste a lui Benjamin Button"; la fel cum acesta s-a născut bătrân, la 80 de ani, aşa şi poporul armean îşi are destinul său, născându-se cu o porfirie istorică pe care o duce şi o suportă cu demnitate, fiind în acelşi timp un coagulant extraordinar, un liant determinator al istoriei şi culturii poporului român.
Un fapt care m-a cam deranjat a fost acela că jurnaliştii prezenţi la eveniment s-au înghesuit să îl întrebe pe Varujan Vosganian tot felul de lucruri legate de politică (OK, înţeleg că asta e meseria lor), atâta timp cât acolo era o manifestare pur culturală şi literară. În schimb, autorul , omul de cultură, literatul Varujan Vosganian a reuşit admirabil să se disocieze de omul politic Varujan Vosganian şi să nu amestece lucrurile... mai rar aşa ceva... (singura digresiune către politic a fost şi aceea o glumă gustată de audienţă, atunci când autorul a spus că acesastă carte a fost scrisă şi rescrisă de vreo 10 ori, iar ultimele variante au fost scrise în tihnă în vremea când el era ministru al finanţelor :))
Încă un lucru plăcut de şocant a fost să descopăr (deh, aşa mă prind şi eu mai târziu, ca laptele UHT) că unul din cei care au luat cuvântul şi au prezentat "Cartea şoaptelor" - Laurian Stănchescu - a fost consilierul pe probleme de cultură al lui Varujan Vosganian pe vremea când era Ministru al Finanţelor... e o chestie ca un demnitar care se ocupă de finanţele ţării să aibă un consilier cultural... nu?
O prezentare a romanului puteţi citi şi aici (Daniel Cristea-Enache), iar aici relatarea Lilianei, de la eveniment.
P.S. nu am mai apucat aseară să fotografiez şi romanul cu dedicaţia oferită de autor, dar în cel mai scurt timp, o voi adăuga articolului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu