.jpg)
Poate vă întrebaţi ce legătură am putea avea noi cu Būkvarʹ s razlichny pouchenii͡a, cu această Bucoavnă cu felurite instrucţiuni, care reprezintă primul abecedar modern bulgar...
Păi avem... da' asta o să vă spun mai încolo... până atunci, vă mai povestesc câte ceva despre această carte; ea mai cuprinde în cele 140 de pagini - pe lângă regulile gramaticale - şi informaţii generale despre natură sau aritmetică de bază; este cunoscută şi sub numele de "Abecedarul cu peşte", de la desenul unei balene, de la sfârşitul cărţii.
Abecedarul are la început o prefaţă, apoi 8 capitole numerotate, iar la sfârşit o postfaţă ce cuprinde un apel făcut bulgarilor la reforme pedagogice.
Prima secţiune cuprinde alfabetul şi gramatica de bază (părţile de vorbire, genul, numărul şi conjugarea verbelor); a doua secţiune are o serie de rugăciuni scurte, iar a treia şi a patra - aforisme şi proverbe; a cincea, a şasea şi a şaptea - pasaje pentru citit, cu fabule şi descrieri ale naturii înconjurătoare, inclusiv produse agricole variate sau animale; cea de-a opta secţiune este dedicată aritmeticii simple, iar ilustraţiile cu animale - printre care şi faimoasa balenă - apar către sfârşitul bucoavnei.
Abecedarul a fost scris în 1824, de Petur Beron (1800-1871), "tatăl Bulgariei moderne". De la el vine şi legătura cu ţara noastră, căci experienţa didactică a lui Beron ca dascăl bulgar trăind în România, l-a determinat să scrie un abecedar simplu în limba vorbită a poporului său. Această bucoavnă a fost prima care a accentuat mai degrabă educaţia seculară decât cea religioasă bulgară, asta în condiţiile în care până atunci, se învăţa carte, folosindu-se limba şi scrierea greoaie slavonă bisericească.
Aşadar, Beron tipăreşte abecedarul în anul 1824, la Braşov, acolo unde era dascăl. Cartea s-a bucurat de un mare succes, fiind tipărită în mai multe ediţii şi fiind folosită de mai multe generaţii de învăţăcei, printre care figuri marcante ale istoriei şi literaturii moderne bulgare.
Acest abecedar din perioada renaşterii naţionale bulgare nu a fost singurul editat - au mai existat zeci de abecedare - dar acesta a fost singurul care a exercitat o foarte puternică influenţă culturală şi lingvistică, prin trecerea de la educaţia slavonă religioasă la cea bulgară laică. Beron a propus tot atunci folosirea metodei pedagogice Bell-Lancaster care încuraja elevii din anii terminali să asiste profesorul la educarea elevilor mai mici; tot el a mai propus eliminarea pedepsei corporale în şcoli şi introducerea educaţiei fizice în programele şcolare.
Tatăl Bulgariei moderne a abandonat până la urmă dăscălia, pentru a deveni medic şi cercetător ştiinţific, dar cu toate acestea el a rămas în conştiinţa şi memoria colectivă ca autorul Abecedarului cu peşte.
Abecedarul are la început o prefaţă, apoi 8 capitole numerotate, iar la sfârşit o postfaţă ce cuprinde un apel făcut bulgarilor la reforme pedagogice.
Prima secţiune cuprinde alfabetul şi gramatica de bază (părţile de vorbire, genul, numărul şi conjugarea verbelor); a doua secţiune are o serie de rugăciuni scurte, iar a treia şi a patra - aforisme şi proverbe; a cincea, a şasea şi a şaptea - pasaje pentru citit, cu fabule şi descrieri ale naturii înconjurătoare, inclusiv produse agricole variate sau animale; cea de-a opta secţiune este dedicată aritmeticii simple, iar ilustraţiile cu animale - printre care şi faimoasa balenă - apar către sfârşitul bucoavnei.
Abecedarul a fost scris în 1824, de Petur Beron (1800-1871), "tatăl Bulgariei moderne". De la el vine şi legătura cu ţara noastră, căci experienţa didactică a lui Beron ca dascăl bulgar trăind în România, l-a determinat să scrie un abecedar simplu în limba vorbită a poporului său. Această bucoavnă a fost prima care a accentuat mai degrabă educaţia seculară decât cea religioasă bulgară, asta în condiţiile în care până atunci, se învăţa carte, folosindu-se limba şi scrierea greoaie slavonă bisericească.
Aşadar, Beron tipăreşte abecedarul în anul 1824, la Braşov, acolo unde era dascăl. Cartea s-a bucurat de un mare succes, fiind tipărită în mai multe ediţii şi fiind folosită de mai multe generaţii de învăţăcei, printre care figuri marcante ale istoriei şi literaturii moderne bulgare.
Acest abecedar din perioada renaşterii naţionale bulgare nu a fost singurul editat - au mai existat zeci de abecedare - dar acesta a fost singurul care a exercitat o foarte puternică influenţă culturală şi lingvistică, prin trecerea de la educaţia slavonă religioasă la cea bulgară laică. Beron a propus tot atunci folosirea metodei pedagogice Bell-Lancaster care încuraja elevii din anii terminali să asiste profesorul la educarea elevilor mai mici; tot el a mai propus eliminarea pedepsei corporale în şcoli şi introducerea educaţiei fizice în programele şcolare.
Tatăl Bulgariei moderne a abandonat până la urmă dăscălia, pentru a deveni medic şi cercetător ştiinţific, dar cu toate acestea el a rămas în conştiinţa şi memoria colectivă ca autorul Abecedarului cu peşte.
cititi blog-ul intreg, destul de bine
RăspundețiȘtergere