Ieşire duminicală la Betfia

Şi dacă tot a dat vremea bună peste noi, am ieşit să ne luam porţia de soare şi căldură şi să mai fixăm puţină vitamina D... Sety nu a avut nimic de obiectat asupra destinaţiei, cu atât mai mult cu cât acolo ne-am întâlnit cu nişte oameni foarte faini şi, ov corz, cu alţi căţei. Vreme bună, poveşti interesante, alergătură sănătoasă de căţeloi, ce mai... o zi ce ne-a făcut să mai uităm de depresia de duminică după-amiaza...

To Katy, with love...

... că tot are românu' darul ăsta să se exprime în scris pe unde îl apucă...

Şi ce-o fi zis amorezul nostru anonim? Verba volant... Aşa că mai bine să-şi eternizeze în piatră simţămintele amoroase pentru aleasa inimii sale, Katy.
Unde mai pui că, astfel, toată lumea care trece pe acolo devine volens nolens martora iubirii dintre marele artist anonim şi Katy.

Mai are rost să mă întreb (retoric) dacă vandalizarea rezervaţiei naturale de la Betfia este cunoscută celor care ar trebui să aibă grijă ca aşa ceva să nu se întâmple...?

(Low) OCTANE...

(ne-am hotărât, eu şi Papu, să vă luăm în balon... pardon, parapantă :D)

Betfia

Cer şi pământ... cât cuprinde



Cerul face... carieră (de piatră)



Marcajul de inox ne spune că acolo este Rezervaţia Naturală Dealul Şomleu.
Unii din cei care au trecut pe acolo au înţeles asta aşa cum au putut...



şi totuşi, natura nu se dă bătută...



Observatorul de pe vârful dealului - detaliu.

Comunicare... celestă

Ground zero



Contre-soir... soft

Contre-soir... sharp

Avenul

... şi liliecii rezidenţi

Şi puţină documentare...

Rezervaţia naturală paleontologică, Dealul Şomleului se află situată în apropierea satului Betfia (comuna Sânmartin). Primele puncte fosiliere de pe Dealul Şomleului au fost descoperite de dr. Mihály Tóth, la începutul secolului XX. Prima listă a faunei fosile a fost publicată de Tivadar Kormos în anul 1904, autor care descoperă în următorii 15 ani în total şase puncte fosiliere. Colectările de materiale fosile au fost conduse apoi de M. Kretzoi (1941), T. Jurcsak (1950-1974) şi M. Venczel (1991-2003), fiind descoperite şi descrise în total 13 puncte fosilifiere.
Cea mai importantă fauna de vertebrate fosile a fost descoperită la punctul fosilier nr. 2 cu peste 80 de specii de amfibieni, reptile, păsări şi mamifere, care este un stratotip al faunelor bihariene (pleistocen inferior). La celelalte puncte s-a descoperit microfaună foarte diversificată: amfibieni, reptile, păsări, mamifere (Leo gombaszoegensis ), insectivore.
Dealul Şomleului, Betfia (comuna Sânmartin) are o recunoaştere internaţională în primul rând datorită faptului că reprezintă stratotipul faunelor bihariene (Kretzoi, 1941, 1953; Jánossy, 1979, 1986), o fază caracteristică pleistocenului inferior (cu o vârstă aproximativă cuprinsă între 1,4 – 1,6 milioane ani).
Situl este cel mai cunoscut dintre toate punctele descoperite de pe Dealul Şomleului, în apropierea avenului Betfia (galerie verticală a unei fostei peşteri). Din punct de vedere biostratigafic situl se încadrează în biozona cu Mimomys pusillus – Mimomys savini (FEIFAR et al. 1998).
În prezent obiectivul turistic cel mai atractiv din zonă este Avenul Betfia sau Hudra Bradii (cum este numit de localnici), parte integrantă a unui sistem subteran mai vast, în sălile căruia îşi găsesc adăpost mai multe specii de lilieci (Rhinolophus ferrumequinum şi Myotis bechsteini), specii protejate la nivel naţional şi european. Avenul se deschide sub o arcadă şi are o adâncime de 86 m. Puţul are o cădere aproape verticală de 54 m. Avenul are o intrare superioară cu diametrul de 1 m care debuşează la o cotă inferioară de 13 m în puţul principal.
În versantul sudic se poate vizita o carieră de calcar, unde se poate observa dezvoltarea straturilor calcaroase care s-au format în perioada cretacică şi au un conţinut bogat în animale nevertebrate.
Versantul nordic şi cel estic al Dealului Şomleului sunt acoperite de păduri de stejar în amestec cu carpen, tei şi cireş sălbatic. În păduri pot fi observate numeroase specii de ciuperci şi plante erbacee: brânduşe, ghiocei, măseaua ciutei, ceapa ciorii, oiţe, untişor, clopoţei. Printre plantele ocrotite se numără şi ghimpele iar pe marginea pădurii poate fi întâlnit şarpele lui Esculap (specie ocrotită), vipera, guşter. In zonǎ habiteazǎ mai multe specii de păsări: vânturel roşu, şoricar, sfrâncioc, ciocănitoare, piţigoi, pietrarul de munte iar dintre mamifere pot fi întâlnite: veveriţa, nevăstuica, diferite rozătoare, cerbi, pârşi, viezure şi mistreţi, dintre nevertebrate călugăriţa şi alte specii.

(alt) Exerciţiu de narcisism... personal şi tehnic

Din rarele ocazii în care ajung în faţa aparatului, deşi stau cuminte la locul meu, în spatele obiectivului, buchisind. Asta îmi dă prilejul să mă percep şi altcumva decât mă văd în zilnica oglindă a ochilor celor din jurul meu sau în cea care mă arată doar aşa cum doresc...
Un fel de Unul, nici unul şi o sută de mii a la Pirandello.

Manfrotto 190xPROB + cap 804RC2

Sety - ipostaze casnice şi turistice

Noroc cu fotografiile... aşa mai văd şi eu cum creşte nebunatica de Sety, că fiind cu ea 24 din 24 parcă ochiul nu face diferenţa... Acum are 7 luni şi o săptămână.

Blue suede shoes
(cu ciorapul pe cap, costumată de spărgătoare de bănci, nu a vrut să pozeze... a spus că ţine la imaginea ei publică şi că nu vrea să se facă de râsul colegilor de haită)

Campionatul canin de dormit, faza pe cameră, stilul liber-ales

Sety la Betfia, în elementul ei